Etichetă: spectator la spectacolul propriei mele vieți

Viața mea ca un spectacol! Actele se succed pe rând: acțiune ori plictiseală, veselie ori tristețe, comedie ori dramă. Dacă trăiesc o întâmplare fericită, e simplu! Toate-s bune și frumoase. Pot crede că lumea e a mea, că merit tot ce primesc, că mi se cuvine, că am făcut eu, cândva, ceva bun, că am făcut ceva bine, să fiu astfel răsplătită. Asta mă încarcă, îmi dă oxigen pentru încercările viitoare. Ăsta e momentul în care mi se spune și uneori încep să și cred, că mie nimic nu-mi stă…