D E S T Ă I N U I R I
„Când necazuri te doboară Și prieteni n-ai să-i strigi…” Când aveam 20 de ani, pentru că n-aveam de gând să fac nimănui vreun rău, trăiam cu certitudinea că eu voi fi iubită/apreciată de toată lumea, toată viața. Acum, când cei 20 de ani au rămas atât de mult în spate, nu mai există nici un strop din certitudinea de odinioară. Acum știu că dacă faci de nouă ori bine cuiva și a zecea oară nu-i faci un rău, dar nu-i mai poti face un bine, persoana va ține minte…
Read More
Sufăr de dorința de a înțelege, nu doar legile fizicii, matematicii sau ale domeniului ingineriei, în care, de bine, de rău, încă mai lucrez, ci și pe cele care guvernează relațiile dintre oameni și am înțeles, într-o singură frază, rostită mult mai frumos decât aș fi spus-o eu, de către Marin Preda, dacă nu mă înșală memoria: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e!” Am înțeles din viață că trebuie să iubești lumea așa cum este ea: pe cei care te înconjoară, pe prietenii de o viață, la fel și…
Read More
Ce bine e să ai prieteni! Mihaela e o prietenă adevărată, delicată și dedicată! Ne știm de cîțiva ani. Peste 10. Nu ne-am plăcut de la început. Eu o credeam distantă, de o politețe studiată și chiar înfumurată, iar ea, la rândul ei, nu mă vedea pe mine, în nici într-un caz, în culori pastelate. Ne despărțeau ani buni, în sensul că ea e mult mai tânără, ne despărțeau experiențe, pasiuni, atitudini de cele mai multe ori divergente față de aproape tot ce ne înconjura. Ne-am contrazis, ne-am contrat și…
Read More