Tăticului meu!

Mâine se împlinesc 10 ani de la plecarea ta. Încerc să – ți scriu niște rânduri, cu gândul de a te readuce în atenția celor care te-au cunoscut. Uitarea e în fond un fel de a doua moarte. N-o meriți! Rămâi doar cu prima. În gândurile mele te păstrez viu. Apropo de faptul că mă adresez direct, că-ți zic ,,tu”, știm că nu a fost așa dintotdeauna. Domesticită n-am fost niciodată și-ți mulțumesc pentru asta, dar pe măsură ce creșteam mă răzvrăteam din nimic. Cu mintea de atunci am considerat…

Read More

Ce-am înțeles din viața asta?

Îmi pun această  întrebare la început de an, 2021, când nu sunt îndeajuns de bătrână spre a fi urmărită de gândul morții, dar nici îndeajuns de tânără spre a crede că viața este eternă. Am înțeles  că viața e plină de asperități, că  e nedreaptă, că e o luptă, că trebuie să o înfrunt să-mi fac norocul. Dar am înțeles  și faptul  că viața e frumoasă și surprinzătoare în ambele sensuri și în rău și în bine! Mă uit în jur și m-am prins, că e mai mult decât evident, că…

Read More