Acum, la ceas aniversar, la cei 73 de ani pe care mama mea îi împlinește mâine, nu voi vorbi despre ea la trecut, chiar dacă în urma accidentului suferit, în urmă cu mai bine de 11 ani, viața ei a rămas blocată undeva în istorie.
Atacul cerebral a luat mai mult de jumătate din cea care odată, fusese mama mea, a înjumătățit-o la propriu și la figurat.
Cum e acum e clar, dar vreau să scriu despre ea, cum era înainte.
A fost o fiică bună! Și-a ascutat/respectat părinții (cum puțini copii fac, sau dacă nu-s puțini, sigur eu nu am fost din filmul ăla…). Nu i-a contrazis niciodată (așa cum am făcut eu), chiar dacă mai erau cazuri, când părerile lor nu coincideau. I-a iubit, i-a divinizat și i-a îngrijit pe părinți, cu mult devotament, fără rezerve, atât cât sănătatea i-a permis.
A fost o femeie frumoasă, și în pofida trecerii timpului mai este și acum!
A fost o femeie deșteaptă și cu toate leziunile suferite este și acum!
A fost o soție care și-a iubit bărbatul până la cer și înapoi!
Este mamă și din fericire, a apucat să fie și bunică. Ne-a iubit necondiționat pe noi fetele și mai târziu pe băieții noștri, nepoții ei, și cred că nu greșesc, dacă spun că ei, cei trei nepoți sunt singura bucurie rămasă intactă, până azi.
A fost capabilă de orice sacrificiu personal, pentru a ne fi bine nouă, celorlalți. S-a făcut luntre și punte pentru a ne depăși condiția. A muncit zi și noapte, până la epuizare, fără să ceară nimic în schimb, de la niciunul dintre noi și de la nimeni altcineva.
Prețul plătit a fost sănătatea ei. Dar ce este interesant, este că nu a plătit acest preț, până când fiecare dintre noi nu era deja înscris pe drumul său. Nu s-a prăbușit, a așteptat suficient, ca noi toți să fim bine, cred că a negogiat la sânge cu destinul, până când istoria familiei noastre să se schimbe din temelii.
După aceea, pentru că pe ea ne sprijineam, a fost foarte greu, mai ales pentru unele dintre noi, dar am rezistat. Suntem ceea ce suntem astăzi, în primul rând datorită ei, pentru că ne-a plămădit din același aluat. Pentru asta-i mulțumesc!
Și lui Dumnezeu îi mulțumesc, că rugămințile mi-au fost ascultate și ne-a lăsat-o până acum. Ea e supărată că e nemuritoare! La mulți ani, nemuritoarea mea!
11.03.2018
