Până acum, aș sintetiza cam așa:
– În primul rând, am înțeles că familia este oaza mea de liniște sufletească, că e minunat să nu fii singur și să ai mereu pe cineva lângă tine.
– Prietenii adevărați îi numeri pe degetele de la o mână, chiar dacă îți lipsesc câteva degete…
– Toată viața am fost “purtat în brațe”, iar deciziile importante pe care le-am luat la un moment sau altul mi-au fost favorabile, chiar dacă inițial am avut îndoieli.
– Nu regret nimic din ce am făcut, regret doar ce nu am făcut.
– Dacă ai pierdut trenul, următorul, dacă mai oprește, e de rang inferior.
– Dacă poți să-i ajuți și să faci bine celor din jur, fă-o fără să aștepți nimic.
– Nu risipi timp și energie, să plătești “polițe”, pentru că, mai devreme sau mai târziu, în viață totul se plătește. În clasa a V-a fiul meu cel mic a venit cu o “cugetare adâncă” auzită la colegii de școală – nimeni nu moare virgin, viața îi “rezolvă” pe toți.
Rămâne să văd ce voi mai învăța de acum încolo, dacă viața îmi va aloca timpul necesar.
02.02.2021
