Fără motoarele turate

Cursa mea se apropie de finiș. Cursa ,,Ce-am înțeles din viața asta?”.

Nu știu, cât de mult greșesc, dacă o asemăn cu un maraton. Practic de mai bine de 3 luni asta am făcut, pentru asta am trăit. Orice altă activitate, indiferent de cât de importantă ar fi fost, am așezat-o într-un plan secund.

Am alergat, non-stop, fără să-mi permit niciun moment de respiro.

Am acționat, am întrebat, am rugat, am presat, m-am reorientat, am adunat, am aranjat și am publicat.

Da!

Poate!

Nu!

M-am străduit, după puterile mele, dar destul de hotărât, de temeinic, de conștiincios, de serios, să transform ..NU-urile” în ,,POATE” și mai departe în ,,DA-uri”.

De cele mai multe ori am dat greș. Am primit refuzuri, amânări sau doar promisiuni. Cu toate astea, nu am renunțat. Așa că uneori am și reușit.

Primele 50 de răspunsuri au scris deja volumul I al unei noi cărți. N-a apărut, încă, fiindcă îmi lipsește ,,capacul”. Sper să fie o chestiune de ore, maxim … 3-4 zile, până-l voi avea.

Tot în 3-4 zile voi publica răspunsul cu numărul 90. Îl am, deja ,,în stoc”. Mă despart așadar încă 10 răspunsuri de volumul II al cărții. Știu că vor veni. Nu știu de la cine. E o surpriză și pentru mine. Mă încearcă o oarecare curiozitate. Cine vor fi cei zece? Vom afla împreună!

Acestea fiind zise, nu vreau să las impresia că trag oblonul. Provocarea va rămâne deschisă, doar că visul fiind aproape împlinit, nu mai am niciun motiv să turez motoarele.

16.05.2021

Comentarii

comentarii

Related posts

Leave a Comment

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.