Staroste la Crucea de piatră

În preajma zilei de naștere, cred că e bine sa arunc o privire asupra vieții mele. De 5 ani încoace  nu doar privesc în urmă, la harta călătoriei mele, ci să scriu despre asta câteva rânduri, pe blog. Voind să arate ca un fel de bilanț, mă învârt între harta ridurilor și harta gândurilor, care mă împresoară la acel moment. Kilogramele le introduc în ecuație și ca să le contabilizez peste ani, dar mai ales ca să-i dau o notă haioasă scriiturii. Uneori reușesc, alteori nu. Niciodată nu-mi arog aere de…

Read More

Am 55 de ani și 67 de kilograme!

Culmea! N-am nicio tendință, nicio intenție să-mi ascund anii, dar mi-ar cam da prin gând să-mi ascund kilogramele. Să spun, că am ceva mai puține. Nu cu mult, cu 2-3 kilograme aș fi mulțumită. Anapoda pornire! Dar cum mi-aș fura singură căciula, am ales să nu mint. Dacă sunt conștientă că le am, că sunt ale mele, poate voi și încerca într-o zi, să mă scutur de ele. Doar ”poate”, nu e o prioritate. Cum sunt, cum mă văd la 55 de ani Oficial îmi merge bine, vorba cântecului. Neoficial…

Read More

Scrisoare către fiul meu

Preambul Dragă Cipri, Deși ești aproape, doar un hol ne desparte și suntem încă destul de apropiați ca persoane, ca ființe ce încă ființăm laolaltă,  am decis să-ți scriu un fel de scrisoare, din motive pe care ți le voi destăinui la final. Acum, fă bine și nu alerga la sfârșitul scrisorii! Încearcă să-ți  înveți lecția grea a răbdării! Am încredere în tine! Cine știe, poate  într-o zi vei reuși să  o înveți mai bine decât mine, pentru că, recunosc și eu încă învăț la ea… Multe din întâmplările pe…

Read More

Am 54 de ani și era cât pe ce să am 60 kilograme!

De 3 ani încoace mi-a intrat în sânge, să-mi marchez aniversarea, prin niște gânduri printre rânduri. Dacă-mi fac timp atât de rar să mai scriu pe blog, măcar de ziua mea să-mi mențin obiceiul. Mă gândesc cu bucurie, imediat după ce mai trece o aniversare și mă întreb ades: oare despre ce mi va fi dat să scriu anul viitor? Bun! Până să mă întreb ce voi scrie peste încă un an, să mi adun gândurile, să văd ce scriu acum. Înainte de a trece la fapte am recitit postările…

Read More

Am 53 ani și aproape 70 de kilograme

Așadar la greutate stau pe loc. Eu zic ca e bine. Anii se duc. Eu zic că e bine și asta.  Nu mă suspectați de ipocrizie. Simt că e  bine, că anii trec, pentru că unii nu au această șansă, nu apucă să-i vadă cum trec.  Dacă n-aș fi extrem de obosită, după mai multe ore de nesomn și zile consecutive de concentrare peste puteri, aș spune cu mâna pe inimă, că la 53 de ani, sunt cea mai bună variantă a mea. Oboseala de care vă vorbeam, micile probleme…

Read More

Am 52 de ani și tot aproape 70 de kilograme

Așa și! Sunt aproape constantă. Doar vârsta a a înaintat. Kilogramele au rămas pe loc. Promiteam acum aproape un an, când eram deja în cea de a zecea zi de dietă minune (via Anca Bejan), că voi reveni peste fix un an, să scriu, să povestesc, să vedem cu ce m-am ales din încercările mele și ce s-a ales din promisiunile mele. Dieta minune, de fapt un stil de viață sănătos, propovăduia ca pe parcursul unei zile, de la 7 dimineața la 7 seara, te poți hrăni de 5 ori,…

Read More

Am 51 de ani si aproape 70 de kilograme!

Așa și! Pe cine ar purea interesa acest subiect banal? În loc să mă concentrez să scriu (fac) frumos, să mă agăț de subiecte interesante, arzătoare, eu vin cu astfel de baliverne, cu care o să-mi pulverizez și bruma de cititori, adunați cu multă trudă și risipă de energie. E duminică, 29 ianuarie 2017, sunt bine, sunt destinsă, sunt fericită, deseară merg din nou la teatru, așadar îmi permit luxul să trăncănesc pe aici, asumându-mi, cu  bună știință, orice risc decurge din această postare, fără cap și fără coadă. Azi…

Read More