Blog

Gheorghe DĂNESCU: Gânduri printre rânduri

Profesorul Gheorghe Dănescu, pe care l-am cunoscut acum câțiva ani la realizarea interviului nostru, e extrem de atent și mă sună, de atunci încoace, în fiecare an, de ziua mea, de ziua numelui meu, pe 15 august și 8 septembrie, precum și de ziua femeii. De asemenea, demn de evidențiat, e că mi-a citit, din scoartă în scoarță cărțile și mi-a vorbit despre ele. Acum, în drum spre cei 90 de ani, pe care îi va împlini în curând, greu încercat cu problemele de sănătate asociate vârstei și cu pierderea…

Read More

”Binefacerile covidării”

N-am dat de ele! Încercam doar sa fac haz de necaz. Ce binefaceri să găsești, când, la propriu și la figurat, devii total scos din uz? Nu m-am apucat să  scriu aceste rânduri,  să mă văicăresc,  să mă plâng, cât mă țin glandele, ci să consemnez un fapt îngrijorător de care am devenit conștientă abia acum, după 23 de zile, de la primul simptom de infectare cu COVID 19. Mă știți. Îl moștenesc pe tatăl meu și am o memorie fantastică. Pot reproduce până  în cele mai mici detalii, întâmplări,…

Read More

Lumea nu începe cu mine!

Nici nu știu cum și-a făcut loc în mintea mea gândul că lumea ar începe cu mine. Descind dintr-un lung șir de generații de țărani de la munte, oameni simplii, așezați cu frica lui Dumnezeu. Sigur că au avut și ei aspirații, năzuințe, dorințe, dar au fost niște oameni realiști, raționali și niciunul dintre ei nu mi-au dat, vreodată, senzația că s-ar crede buricul pământului și că eu ar trebui să le continui cumva ,,tradiția”… Totuși, cum mie nu mi-au retezat niciodată aripile, adică n-au avut imboldul de a mă…

Read More

Împodobește mamă bradul!

Când mama mea a revenit la viață după cumplitul ei accident vascular hemoragic, memoria imediata era aproape complet ștearsă. Amintirile îndepărtate s-au redeșteptat primele, după care extrem de firav și mult mai târziu au apărut și mărunte amintiri de dată mai recentă. Fix acum 13 ani la câteva zile după accidentul ei, mă revăd urcată într-un mijloc de transport în comun, să merg 2 stații până la metrou la Piața Sudului. Exact în clipa în care am urcat a început să cânte Fuego ,,Împodobește mamă bradul”. A mea rămăsese în spital, mai mult moartă decât vie. Ce brad mai putea ea să împodobească ?

Read More

Să ai pe cine să iubești, să ai ceva de făcut, să ai ceva de sperat!

Acum am învățat și eu  să cred, că asta e esența fericirii. Bună parte din viața mea, am fost  total pe alături. Voiam și credeam că pot să schimb lumea și culmea,  lumea asta toată, pe care voiam să o schimb, era musai să mă și iubească. Pentru atingerea obiectivului mă introduceam în conflicte reale sau imaginare și dă-i și suferă. Făceam temperatură pentru fleacuri, mă simțeam avariată, necorespunzătoare, incompatibilă cu mai tot și cu mai toți cei cu care interacționam. Nemulțumiri peste nemulțumiri. Jale și suspine. Și toate astea…

Read More

Să sfințesc locul!

Deziderat, aspirație, năzuință, scop în viață! Poate că nu ăsta a fost dintotdeauna scopul meu în viață. Cu siguranță că nu mi l-am descoperit din prima. În copilărie nu știam cum să mă dau mai repede peste cap să–mi termin temele, singurele sarcini ale unui copil ținut în puf. Am avut o copilărie foarte fericită, asta se vede prin toți porii mei și chiar dacă după aceea, când am ieșit în lumea reală, adaptarea a fost pe alocuri traumatizantă, le sunt recunoscătoare părinților mei pentru tot. Revenind la oile noastre,…

Read More

Spectator la propria-mi viață!

Viața mea ca un spectacol! Actele se succed pe rând: acțiune ori plictiseală, veselie ori tristețe, comedie ori dramă. Dacă trăiesc o întâmplare fericită, e simplu! Toate-s bune și frumoase. Pot crede că lumea e a mea, că merit tot ce primesc, că mi se cuvine, că am făcut eu, cândva, ceva bun, că am făcut ceva bine, să fiu astfel răsplătită. Asta mă încarcă, îmi dă oxigen pentru încercările viitoare. Ăsta e momentul în care mi se spune și uneori încep să și cred, că mie nimic nu-mi stă…

Read More

Am facut bine alegand cu sufletul!

Ascultătoare fiind de Naţional FM, a fost foarte simplu să-mi atragă atenţia reclama emisiunii ’’PARTEA BUNĂ’’ cu Mirela Retegan şi să-mi doresc foarte mult să o ascult.  Difuzându-se pe un segment orar (marţi, miercuri şi joi la orele 15-17 ) la care eu nu aveam acces a fost ceva mai complicat până să reuşesc să o ascult. Între timp am început să caut date despre Mirela Retegan  şi aşa am aflat: ·        că este omul de radio cu cei mai frumoşi ascultători; ·         că este fata de la radio care…

Read More

Universitatea Craiova a insemnat enorm pentru mine!

La 11 octombrie 1956, la Craiova, în familia Nicoliţa şi Florea Ungureanu, venea pe lume cel de-al doilea băiat al familiei-Nicolae. Născut sub o stea norocoasă, Nicolae Ungureanu cunoaşte consacrarea deplină, foarte devreme, în momentul în care devine titular al postului fundaş stânga al celei mai iubite echipe de fotbal din România- Universitatea Craiova, pentru care joacă timp de 10 ani(1977 – 1987). După plecarea de la Craiova continuă să  joace fotbal, la cel mai înalt nivel 5 ani la Steaua Bucureşti (1987 – 1992) şi încă un an la…

Read More

Ma consider un om iubit de Dumnezeu !

Lavinia Boştină (acum – Zernoveanu) mi-a fost colegă de liceu. Nu eram în aceeaşi clasă, dar fiind foarte frumoasă era imposibil să n-o remarci. Până aici, nimic neobişnuit. Uimirea mea şi ideea de a face acest interviu a apărut în clipa când colegul MATEMATICIAN, mi-a povestit că la un moment dat Lavinia era cea mai bună din clasă. Eu o credeam doar frumoasă… – Cum e posibil ca o fată atât de frumoasă să facă pasiune pentru matematică? – Am iubit matematica! În şcoala generală şi în liceu matematica a…

Read More

Prof. Dr. Patru Firu – viata traita în 3 epoci diferite!

Iniţial, când am pus bazele interviului cu Prof. Dr. Pătru Firu, mi-am imaginat că la cei 92 de ani ai domniei sale, va trebui să o purtăm discuţia acasă. Aveam să mă înşel. L-am găsit în Cabinetul Stomatologic unde încă profesează. Acestea fiind datele problemei CV mai mult decât impresionant, nu mai constituie o surpriză. Redau câteva repere din prodigioasa activitate:  Administrativ: Decan al Facultăţii de Stomatologie (1957-1961, 1976-1984); Prorector didactic I.M.F. (1961-1964); Director al clinicii de ortodonţie şi pedodonţie I.M.F. 29 de ani (1961-1989); Decan al Facultăţii de Stomatologie…

Read More

În Maroc ne-am realizat profesional și am trăit ca într-o vacanță continuă

Am întâlnit-o pe Carmen  Mihaela DINCĂ întâmplător la Craiova, în 27 mai 2024, la Boema Culturală a Olteniei, o manifestare  interesantă pusă în scenă anual de un om admirabil, scriitoarea Camelia RADULIAN. Eu eram spectator, iar Carmen era unul din protagoniștii Boemei, unde a expus câteva tablouri și și-a prezentat parte din itinerariul său prin viață.  Fiind o apariție încântătoare și având și o traiectorie profesională cel puțin intersantă mi-a stârnit curiozitatea de a-i cunoaște povestea. Vă invit să o urmărim împreună. – Ne întâlnim în  Craiova. Aveți rădăcini în…

Read More

152.Stelian SAMSON: Ce-am înțeles din viața asta?

De până acum, nu-i așa? Dragă Maria, M-ai prins. M-ai atras într-o(dulce) capcană și-am promis. Și-a fost teribil de greu să onorez acest angajament. Pentru că nici acum nu sunt convins că am reușit să sintetizez ce-am înțeles din existența mea de până în acest moment. În mod cert, mai am multe de văzut și învățat, astfel că la ediția care va apărea, pe când mă voi apropia de 100 de ani, te aștept să mai revizuim, pe ici pe colo. Ție Maria, prietenă deosebită, îți datorez această încercare stângace…

Read More

O nouă stea pe epoleții cunoașterii și cercetării științifice medicale românești – povestea lansării Tratatului de Terapie Implanto-Protetică

În data de 14 septembrie 2023, la Cercul Militar Național, în impresionanta Sala de Marmură, a avut loc un eveniment special de lansarea a Tratatului de Terapie Implanto-Protetică semnat de General Maior (r) Medic Profesor Universitar Doctor Ioan SÎRBU. La acea dată, 14 septembrie 2023, trecuseră aproape 14 ani de la interviul nostru: https://mariabacescu.ro/ioan-sirbu/, ani în care, se vede treaba, că și eu am rămas în galeria de prieteni, cum frumos ne-a numit autorul tratatului pe toți participanții la acest eveniment special. Pentru mine a fost o bucurie și o…

Read More

LUCIAN

Este nepotul meu. Am fost cu el, mai exact lângă Ioana la spital, din clipa în care s-a născut.  E cel de al patrulea săgetător din familie, după maică-sa, Cipri și după mine. Avându-ne noi două, Ioana și cu mine: „ca surorile”,  amândouă, fiecare în felul ei, am încercat  ca, la rândul lor și băieții noștri să se aibă „ca frații”.  Mai departe, amândouă   după puterile și după priceperea fiecăreia am încercat să-i tratăm, pe toți trei ca pe copiii noștri propri. În mare, cred că am și reușit. Sunt…

Read More

151, Radu Mihai DONCIU: Ce-am înțeles din viața asta?

„Viața o înțelegi privind înapoi,  dar o trăiești privind înainte” Văd viața ca pe o călătorie plină de învățăminte și experiențe care ne formează și ne definesc pe fiecare în mod unic.  Ce am înțeles din această călătorie? Ce am înțeles de la viață? Am avut privilegiul/ ocazia de a învăța numeroase lecții, dar oare le-am înțeles? Și dacă le-am înțeles m-am mai întâlnit cu ele? Si dacă da, le-am ținut minte? Am știut să le aplic? Ce am înțeles însă sigur este că schimbarea este inevitabilă și mai ales…

Read More

150. Cristina Theodora PETRESCU: Ce am înțeles din viața asta?

Aflasem demult de întrebarea Mariei de la o prietenă care i-a răspuns în urmă cu ceva ani și la acel moment mi s-a părut atât de simplu și frumos. Acum când Maria mi-a oferit oportunitatea de a răspunde…..mi se pare un pic mai complicat. Primul răspuns cuprinzător pe care îl am in gând este: Aproape tot și Încă nimic. Aproape tot pentru că până la 40 de ani am avut parte de foarte multe experiențe cu mare impact asupra formării mele ca OM pe acest pământ și Încă nimic pentru…

Read More

149. Ramona Nițescu: Ce-am înțeles din viața asta?

După o „grămadă” de ani (cine îi mai numără…), cedez insistentelor tale, Maria, de a încerca să răspund la această întrebare complicat de simplă, pe care, evident, doar tu ești capabilă să ne-o adresezi… Îmi pot descrie viața ca un pe sens giratoriu, cu multe serpentine și zbateri, care m-au rupt în două, uneori, dar am mers mai departe, fiindcă, înainte de toate, eram mamă. Am fost binecuvântată cu o familie unită care mi-a fost mereu alături și de care sunt mândră, cu o fiică devenită acum medic și care…

Read More

148.Bujor STOICOVICI: Ce-am înțeles din viața asta?

Nu este ușor răspunsul la această întrebare, iar riscul de inadecvare pare iminent pentru că, fie cazi în plasa tratării subiectului cu superficialitate și, de la înălțimea piedestalului propriu, cu o morgă ridicolă, emiți platitudini și povețe inutile, ducând tot demersul în derizoriu, fie cu minuțiozitate poți înșira povești inutile din care tu ai extras învățămintele vieții tale și de aceea le acorzi eronat valori universale, riscând să plictisești interlocutorul. Dar, pentru că am fost invitat să-mi spun părerea, îmi voi asuma aceste riscuri și voi continua. Probabil că fiecare…

Read More

Bucăți din mine

Cu ani în urmă, mai participam, câteodată, pe la foarte scurte (ca timp) cursuri, să le numesc de perfecționare. De obicei,  fiecare astfel de curs se încheia cu un chestionar care conținea și un calificativ, pe care trebuia să-l dăm, nu-mi mai amintesc exact, dacă doar cursului prezentat sau și lectorului. Dar, în ceea ce vreau să vă povestesc, acest amănunt uitat n-are nicio importanță. Deși nu-mi plăceau toate prezentările la care participam, poate pe unele nu le înțelegeam, poate altele mi se păreau plictisitoare, cursurile sau chiar „prezentatorii”, atunci…

Read More

147. Daniela Mădălina BÂTIESCU: Ce-am înțeles din viața asta?

O întrebare, pe cât de simplă, pe atât de complicată… Sau complexă… Sau….. Viața e minunată!!! E frumoasă, e grea, e ușoară, e urâtă! Nuuu, nu e urâtă, chiar dacă e o luptă.Și, ce dacă? Păi, ce? Să mă plictisesc??? Eu una, nu vreau. Am fost un copil ascultător și supus și mi-am ascultat părinții, chiar mai mult decât ar fi trebuit. Uneori zic că am făcut bine, alteori zic că nu. Dar, indiferent de cât de bine sau rău a fost, părinților mei le datorez totul în viața asta.…

Read More