Voi considera răspunsul pe care trebuie să-l dau ca pe o provocare!
Am înțeles că educația primită de la părinți este foarte importantă. Amprenta lăsată de aceasta mi-a călăuzit pașii până în prezent, ajutându-mă să depășesc necazurile ce aveau să vină. Le-am mulțumit și când erau printre noi și le voi mulțumi în continuare…
Am înțeles că orice om visează la o cariera frumoasă, la o familie, la o situație materială cât mai bună…că poți să visezi la o carieră într-un domeniu și când consideri totul pierdut, să alegi un alt domeniu la care nu gândeai niciodată. A doua opțiune e să realizezi că ți se potrivește foarte bine și să ai o carieră foarte frumoasă în aceasta (visam să ajung medic și am devenit profesor).
Ca profesor mă simt împlinită, doar că, cu fiecare generație, atât noi cât și tinerii trebuie să ne adaptăm foarte repede la schimbările determinate de societate.
Recunoștința multor elevi care susțin că le-am influențat deciziile asupra profesiei, îmi umplu sufletul de bucurie.
De-a lungul vieții am făcut alegeri corecte și bune pentru mine (revenirea după facultate în oraș, soțul, prietenii, călătoriile…), dar sunt puține pe lângă alegerile mai puțin corecte, pentru mine. Experiențele personale au fost un șir de momente fericite, împliniri, realizări împletite cu multe dezamăgiri, neîmpliniri, tristeți…
Am înțeles că atunci, când te simți împlinit, realizat, copilul a crescut și nu îți rămâne decât să fii fericit, Dumnezeu are alte planuri, și te desparte de persoana iubită brusc și mult prea devreme.
Daca ai puțin noroc, atunci când ești doborât de soartă, să ai parte de persoane speciale lângă tine, care să te ajute, poți să te ridici. Persoanele speciale nu trebuie să le cauți, ci ți le oferă viața la momentul potrivit.
Am înțeles astfel, că trebuie să mă bucur de fiecare clipă și că este foarte greu să te reechilibrezi, dar că este, imperios necesar (pentru copilul tău).
Am avut momente în viață când credeam că am găsit rețeta fericirii care mi se potrivea, dar nu a fost așa…..nu o găsisem decât pentru o parte din viața mea.
Acum sunt în căutarea altei rețete pentru această perioadă. Iubirea este ca o „otrava”, fiind o plăcere temporară, iar apoi o durere nesfârșită. Sunt convinsă că pînă la urmă o voi găsi! Sper să am ,,timp” suficient.
Din această viată mai am multe de înțeles, iar viitoarea viață …sper să fie mai blândă și mai frumoasă!
14.05.2021