Maria, inițial când mi-ai lansat provocarea cu întrebarea seacă: Ce-am înțeles din viața asta? am luat-o ca pe o glumă și recunosc că ți-am răspuns că mai am de aprofundat. Ulterior mi-am dat seama că este un moment bun de reflecție, acum la jumătatea vieții și da, m-am hotărât să aștern pe hârtie concluziile mele. Așadar, până în prezent (dar recunosc, încă mai aprofundez) am înțeles din viață asta că:
- Doar cu muncă, perseverență și ambiție reușești orice îți propui. Îmi aduc aminte că după circa 5-6 ani de la primul meu job, simțeam o plafonare și îmi doream o schimbare din punct de vedere profesional. Am încercat de vreo două ori la stat, n-a fost să fie, însă nu m-am dat bătut și în final visul s-a îndeplinit – am făcut un pas important în cariera mea profesională.
- Nu trebuie să regreți nicio decizie luată… probabil era cea mai bună variantă la momentul respectiv. Până în prezent, am avut de luat unele decizii importante, însă nu regret nicio decizie luată. Deși uneori a fost mai greu, se pare că alegerile au fost inspirate, în cele din urmă.
- Inevitabil, mai facem și unele greșeli… ideea este ca din fiecare greșeală să învățăm câte ceva și, de regulă, să nu o mai repetăm. Citisem o maximă care mi-a plăcut mult și care conține un mare adevăr: „greșeala făcută a doua oară, nu mai este considerată o greșeală, este o opțiune’’.
- Trebuie să învățăm permanent – este unul din principiile mele de viață de care nu mă pot despărți și pe care încerc să-l insuflu permanent și fiului meu.
- Niciodată nu trebuie să facem rabat de la valorile și principiile noastre. Pentru mine integritatea, seriozitatea și încrederea sunt principii ne-negociabile, fără de care nu se poate construi o prietenie/colaborare viabilă, indiferent că vorbim de viața personală sau de cea profesională.
- Trebuie să găsim balansul corect/optim între viața profesională și cea familială. Permanent încerc să delimitez cele două componente majore ale vieții noastre și să aloc fiecăreia importantă cuvenită.
- Este important să punem pasiune în tot ceea ce facem – de regulă, atunci când fac ceva cu drag, acel lucru îl fac din toată inima, mă motivează și totodată mă bucură să-l fac.
- Trebuie să fim optimiști… cu ajutorul bunului Dumnezeu atunci când nu mai vedem nicio soluție/rezolvare, cu siguranță ni se va arată una. Să nu uităm că optimistul este acea persoană care vede numai plusuri, chiar și în cimitir.
- Doar cu voință putem face unele schimbări la care nici nu visam. Consider că uneori, nu există nu pot, ci nu vreau. Deși mi-a fost destul de greu, am reușit în cele din urmă să renunț la fumat, de asemenea dacă inițial cu greu reușeam să țin câteva zile de post, acum mi-e foarte ușor de exemplu, să țin un post întreg.
- Trebuie să fim hotărâți – de regulă mă hotărăsc foarte repede, iar atunci când sunt convins că este ceea ce îmi doresc, acționez imediat, fără să mai stau pe gânduri.
- Nu trebuie să renunțăm niciodată. Au fost momente când eram pe punctul de a renunța, însă dorința de a nu mă da bătut m-a împins să încerc încă o dată.
- Una din priorități este să ne hrănim pasiunile – una din pasiunile mele sunt călătoriile, faptul de a vedea diverse locuri, oameni, obiceiuri, tradiții și niciodată nu mă voi putea opri din a oferi această hrană spirituală sufletului.
- Viața trebuie trăită – să ne bucurăm de ea, la maxim! Câteodată rememorez cu plăcere diverse perioade ale vieții: copilărie, școală, liceu, facultate, chefurile tinereții, parcursul profesional, viață de familie, etc. ca actele unei piese de teatru și îmi dau seama cât de perfect a fost scenariul. În fond, viața noastră este o piesă de teatru și ne împăcăm cu gândul… că se joacă în premieră.
Acestea ar fi, în mare, axiomele descoperite de mine până acum. M-am oprit aici, 13 fiind cifra mea norocoasă. Celelalte 13, sper să le descopăr în cea de-a doua parte a vieții.
Numai bine și hrănește-ți pasiunea, în continuare!
21.03.2021
