Cine sunt eu?
VÂRSTA: 54 ani;
PROFESIE: medic, în prezent medic militar trecut în rezervă;
TATA – inteligent, blând, iubitor, născut și educat în Cernăuți într-o familie de intelectuali bucovineni;
MAMA- frumoasă, deșteaptă, ambițioasă, devotată, copil de negustori gorjeni;
SORA – mai mare cu 2 ani și 7 luni, inginer Automatizări și Calculatoare;
BUNICA – mama tatălui, frumoasă, distinsă, educată, credincioasă. Știa 3 limbi, rusă, germană și română. Avea o carte de rugăciuni în chirilica și ne învăța să ne rugăm așa: Doamne dă-ne MINTE, SĂNĂTATE și NOROC. Obligatoriu în ordinea asta. Întrebată de mine, de ce e importantă ordinea aceasta, mi-a răspuns că fără termenul precedent, celelalte nu au nicio valoare;
SOȚ- un admirator și un susținător necondiționat, inginer silvic;
FIU- mult peste așteptările și speranțele noastre, care excelează oricând și la orice.
Este greu să vorbești despre tine. Înțelept ar fi să lași pe ceilalți să o facă. Sunt un om obișnuit, poate mai obișnuit decât ceilalți. Nu am nimic special, doar șansa de a mă fi născut într-o familie SPECIALĂ. Cu un tată frumos la chip și la suflet, cu aleasă educație șlefuită de perioada crudă a refugiului din calea războiului la doar 14 ani, și o mamă minunată, fiică de negustori prigoniți de comuniști, am primit, cred eu, o importantă și valoroasă zestre în primii ani de viață. Bunica paternă, un chip frumos și blând, cu strălucirea oferită de credința nestrămutată în Dumnezeu, a contribuit major la educația mea și a surorii mele. Deviza familiei: FII BUN, CORECT, ÎNVAȚĂ, IUBEȘTE, AJUTĂ cred că m-a ajutat să îmi găsesc calea în viață, iar cu multă perseverență și sacrificii să devin medic, într-o vreme când puțini tineri aveau această șansă. Educația cu influențe nordice m-a orientat spre o carieră militară în care disciplina și punctualitatea sunt prioritare.
Revenind la întrebarea CE-AM ÎNȚELES DIN VIAȚA ASTA, menționez că:
- Viața este o ȘCOALĂ OBLIGATORIE pentru oricine se naște, fără durată stabilită, fără profesori desemnați, fără reguli și cu o taxă care constă în ani, sentimente, trăiri pentru ca, la final, toți să fim exmatriculați;
- Viața este un MIRACOL de care am avut marea șansă să beneficiem;
- Un DAR de la Dumnezeu, Creatorul a TOT și TOATE;
- O CĂLĂTORIE INIȚIATICĂ, la sfârșitul căreia fiecare dintre noi își descoperă SINELE.
Asemeni unei scântei, omul se naște, strălucește și apoi se stinge. Venim singuri în această lume, goi, fragili, neajutorați, dar pregătiți să dăm piept cu viața. Apoi viața ne modelează precum olarul un bulgăre de lut. La sfârșit plecăm tot singuri, cu mâinile goale, roși de boli și de neputință, dar mult mai bogați spiritual. Traseul nostru este mereu același venim-trăim-plecăm. Diferită este doar traiectoria dintre cele 2 puncte.
Pentru fiecare există o realitate UNICĂ.
Dumnezeu ne-a dat LIBERUL ARITRU, deci depinde de noi cum ne raportăm la ceea ce ne înconjoară. Putem, alege să vedem FRUMOSUL în URÂT sau URÂTUL în FRUMOS, BINELE în RĂU sau invers.
Suntem suflete captive în trupuri care, înlănțuite de viață, își poartă singure crucea.
IUBIREA – sentimentul divin care menține aprinsă flacăra vieții.
FAMILIA – importanță capitală în formarea, susținerea și evoluția individului.
MAMA – ființa supremă pe care Dumnezeu a creat-o întrucât nu putea să aibă grijă, în același timp, de toți pruncii din lume.
COPIII – înseamnă BUCURIE, IUBIRE, ÎMPLINIRE, toate la superlativ.
Nu le poți avea pe toate.
DACĂ TINEREȚEA AR ȘTII, DACĂ BĂTRÂNEȚEA AR PUTEA….
Secretul longevității este acela de a învăța din mers, de a te adapta la orice condiții oferite de viață.
OMUL – ființă superioară, rațională, care în condiții de suferință intensă, de privări majore își poate pierde empatia, judecata și se poate DEZUMANIZA.
Același om poate fi și bun și rău, diferența făcând-o ce i s-a cerut și împrejurările în care se află.
Cu cât înveți mai mult cu atât se nasc noi întrebări și realizezi cât de puțin știi.
Suntem O POVESTE ÎN POVESTE. Pe lângă povestea văzută, știută de ceilalți, fiecare dintre noi mai avem o alta acunsă, neștiută, țesută din trăiri și zbateri lăuntrice, din îndoieli și certitudini, din invidie și din admirație, împliniri și eșecuri…
Există sentimente care ne încarcă și ne dau puterea să mergem mai departe precum DRAGOSTEA, FERICIREA, BUNĂTATEA, în timp ce INVIDIA, FRICA, FRUSTRAREA ne macină în interior.
INVIDIA poate naște monștrii.
FRICA ne macină de la început până la sfârșit precum picătura chinezească. Ne este frică de prea multe ori și de prea multe lucruri.
SUFERINȚA ne purifică sufletul și mintea, apropiindu-ne de Dumnezeu. Din ea se pot naște capodopere.
MINTEA omului are puteri nelimitate și nebănuite.
SUNTEM CEEA CE GÂNDIM.
Ar mai fi multe de spus…dar un lucru este cert… Am învățat în viața asta multe, dar prea puțin față de cât aș fi putut!
27.03.2024
